” Se gândește la un ogor, și-l cumpără; din rodul muncii ei sădește o vie.” ( Prov. 31 : 16)
Vor, aceste cuvinte, a scoate în evidență talentul managerial al femeii cinstite ? Curajul ei antreprenorial ?
Categoric, că sunt unele femei cinstite, minunate femei de afaceri! Însă, poate că aici, se vrea a se evidenția, un adevăr universal valabil, al acestei femei. Nu doar a unor femei cinstite ci a tuturor mărgăritarelor veritabile.
” ogor” , ” vie”… cuvinte ce m-au pus pe gânduri.
Ambele presupun investiții mari de timp, cheltuieli, volum mare de muncă, rezultate târzii..
” se gândește la un ogor, și-l cumpără “
Femeia cinstită, își frământă mintea ! Cu ce ?
Ogorul, acea bucată de pământ, cultivabilă, are menirea să producă. Să sature. Să împlinească nevoi.E sursă de hrană. E sursă de bunăstare pentru familia ei. Ea de asta e preocupată ! Binele și bunăstarea alor ei. Nu ale ei în primul rând. Fără să risipească. De aceea, se gândește bine. Nu risipește nimic !” Ogorul ” bunăstarea familiei, e acea investiție foarte bună, ce necesită cheltuieli mari, de bani, timp și muncă. Acea investiție mare și întinsă. Cu ” roade” ce nu depind doar de ea. Dumnezeu dă roadele !
Societatea modernă, insistă tot mai mult, pe emanciparea femeii. O emancipare greșit înțeleasă. O emancipare ce are la bază, nevoile femeii mai întâi, și ” grija cumpărării unui ogor ” pentru binele familiei e idee neglijabilă. Femeia cotidiană e tot mai mult provocată să muncească pentru frumusețea ei fizică, pentru întinerirea ei,cu orice mijloace cosmetice, estetice… tot mai rar se evidențiază, binele familiei. Cu atât mai puțin, munca femeii și cheltuirea ei pentru bunăstarea alor ei. Acest lucru e considerat epuizare, risipă.
Femeia din biblie, mărgăritar veritabil, are priorități. Își frământă mintea. Pentru ai ei. Întâi !
Investește in ” ogoare”. Grele de muncit. Cheltuitoare. Cu sacrificii și timp dedicat. Însă știe că ” ogoarele” rodesc ! Daaa! Și aduc hrană bună ! Sădirea unei vii implică și mai mult ! M-au uimit câteva adevăruri legate de vie.
- Via presupune un volum gigantic de investiție,atât bănesc cât și de muncă.
- E bine de știut că în primii patru ani, vei investi în vie și abia apoi vei beneficia de rod. Abia atunci se amortizează cheltuielile foarte mari.
- via se sădește pe suprafețe întinse
- vița are un ciclu de viață, alcătuit din : tinerețe, maturitate, bătrânețe. Cine are vie, trebuie să știe că fiecare etapă, are lucrările ei caracteristice.
De ce femeia cinstită sădește o vie?
Ea știe că e volum mare de muncă. Și de cheltuieli. Știe că în primii ani sau la început doar va cheltui, fără să vadă rezultate. Ele însă se vor vedea mai târziu. Munca ei e întinsă. În toate domeniile. În casă. Femeia, mărgăritar veritabil, e și profesor, doctor, frizer, bucătar, antreprenor, organizator de evenimente, strateg, psiholog, și câte altele !
Și mai mult, ea știe și poate organiza munca ei, funcție de fiecare etapă a ” viei” ei !
Și de ce poate ea asta ?
Ea știe că roada nu va întârzia !
Femeia, mărgăritar real, investește ! Mereu ! Cheltuie mult ! Muncește enorm ! Muncă vastă ! Consumă timp mult ! Se gândește bine. Nu risipește. Cumpără și sădește. Ceea ce aduce bunăstarea casei ei.
Și știe că ” roadele” atât a ” ogorului ” cât și a ” viei”, sunt în Mâinile Lui Dumnezeu !
Doamne, fă-mă mărgăritar ales ! În toate !
Carmen Motora
