Este un pom ieșit din anonimat și normalitate! Este unic pe Pământ!
Când vine căldura mare, când temperatura se ridică mult prea mult pentru vegetație, el rămâne verde. De un verde grozav. Frunzișul lui nu e deloc atins de uscăciunea căldurii și nicio frunză nu e ofilită de puterea căldurii.
În cea mai cumplită secetă, pomul acesta devine minunăție. Nu numai că nu se ofilește, dar se încăpățânează să aducă roadă! Și încă bogată! Proaspătă! Bună! Care satură și dă gust!
Pomul acesta este o ieșire din tipar. El nu se teme de absolut nimic: nici de vânt, nici de căldură ucigătoare și nici de anul urât și strâmb de secetă. El se veselește și înăuntrul lui dănțuiește de bucurie. Calamitățile nu-l ating. Nu-l distrug. Nu au nicio putere asupra lui. Și fiindcă nu se teme de ce ar putea veni, trăiește verde de tot, înmiresmat, aducând minunat a petec de pe alta Lume, în roade dulci, mirosind a belșug!
Pomul acesta este pentru cei mai mulți uimire. Pentru alții devine țintă de invidie. Iar pentru alții devine țel! Pentru Dumnezeu acest pom, este treabă de Cer! Lucru migălos de îngeri preocupați și trimiși să îl păzească!
Pomul acesta face parte din minunile ocrotite de Împărăție! Țărâna îl recunoaște ușor fiindcă, el are niște rădăcini unice: se întind pe sub pământ întruna, până ajung la izvoare adânci, râuri tainice cu puteri miraculoase. Aceasta e taină lui.
Pomul ăsta va rămâne mărturie în locul plantat dar și Sus, unde i se duce vestea, de cât de verde e și de câtă roadă bună aduce, când seceta e peste tot! Iar păsările, oh păsările tare mai ciripesc și cântă voioase printre ramurile lui, pline de roadă!
Pomul acesta e omul care se încrede în Dumnezeu! Este omul pentru care nădejdea nu e decât una singură : Împăratul! Nu oamenii! Nimeni altcineva!
Acest pom aduce frumusețe, săturare, bucurie, mireasmă de Cer și adăpost! Nimeni nu știe că în adânc, pomul face un singur lucru, să fie așa: își întinde rădăcinile spre râu, spre izvor și apă. Restul nu mai contează.
Fii un astfel de pom grozav și unic!
Eu tocmai am plecat să mai înaintez cu “rădăcinile” spre Împăratul, singurul meu izvor, ce îmi face viața “verde” și plină ochi de rod, cu bucuria mântuirii!
Ieremia 17:7,8