Să fii femeie, mereu un răsărit de soare peste orice furtună, înegurare, întunecime!
Lasă ca Dumnezeu să îți fie unduire de Înalt, în zorii zilei! Așa vei putea alina și tu dureri, neajunsuri, lacrimi. Zidirea ta face zidire pentru alții. Avântul tău, dă aripi, înmiresmarea ta face primăvară în multe toamne.
Nu bombăni în toiul măcinării! Fiecare măcinare, aduce dureri dar și cale spre îndestulare. Freamătul tău duios se simte repede și ușor de ceilalți. Tu dai tonul cântării! Așa că trebuie să cânți frumos după partitura Împăratului! Nu te aventura să cânți din amintiri! Cântă odată cu Cerul plin!
Femeie ești trecătoare! Ca și tot de pe pământ. Însă nu uita: ridurile tale, perii albi, încetinirea mersului, sunt semne că ai nevoie mai mare de atingerea îngerilor! Călătoria ta nu va fi niciodată urâtă, fiindcă Cerul completează ceea ce îți lipsește, așa că întinerești pe zi ce trece. Iar frumusețea ta se citește tot mai ușor la fiecare pas.
Nu uita femeie, că ești oglindirea Împăratului!
El lucește Sus și jos, în chipul tău, mersul tău, cuvintele tale, bucuria de pe chipul tău și chiar și în lacrimile tale! El ți Se descoperă în dimineți ascunse în cămăruța ta și continuă să se desfășoare în mângâierea ta, incurajarea ta, în mâncarea bună pe care o ai caldă pe masă pentru ai tăi, în așteptările tale și în mirosul tău de Cer.
Fii o scânteiere de bunătate! O lucire de minunăția aceea desprinsă de Pământ. Fii o lumină a Luminii!
Nu te teme de prezent și nici de viitor!
Ești creată să depinzi de Tatăl tău și El migălește pentru tine, totdeauna.
Nu te descuraja!
Nu renunța să lupți!
Cântă totdeauna! Din viața ta fă surâs angelic!
Nu lăsa lumea ta să fie fără lucirea Lui!
Fii totdeauna binecuvântată!
Fii totdeauna binecuvântata Cerului!