Multă vreme nu am înțeles de ce când înaintăm în vârstă ( ca să nu spun îmbătrânim 
) somnul nopții devine o problemă. Eu care dormeam fără niciun efort imediat ce puneam capul pe pernă, am descoperit că vârsta aduce cu sine nopți albe. Inițial a fost greu. Dar am descoperit ceva uimitor: nopțile albe sunt cele mai splendide și mai grozave nopți să stai de vorbă cu Dumnezeu. Liniștea și răcoarea nopții fac totul mai ușor. Liniștea casei fără forfota zilnică, îți reglează urechea și sufletul să poți auzi măi ușor Vocea Împăratului. Pot spune că cele mai înalte trăiri le-am avut în așa nopți.
Nu fi trist de nu poți dormi noaptea. Nu te frământa dacă somnul nu se lipește de ochii tăi. Gândește-te că Dumnezeu te cheamă în șoaptă să vorbești cu El. Ii e dor de tine. Ii e dor să îți verși inima înaintea Lui. Ii e drag să stea la ” taclale” cu tine. Vrea să vorbească ca un susur blând și tu să – L poți desluși. Ziua zgomotul te-ar împiedica. Iar după un timp de vorbă cu Împăratul, somnul va veni duuuulce, ușor, odihnitor!
Când înaintăm în vârstă avem nevoie și de nopți, nu numai de zile, să ne “cioplim” sufletul, să ne înmiresmăm ființa, să ne pregătim și mai mult pentru acea Zi veșnică. Azi i-am mulțumit lui Dumnezeu pentru că ne-a creat așa cu un scop anume: să stăm de vorbă noaptea când greierii cântă iar stelele stau timide pe cer, când lumea se oprește în loc pentru o nouă zi.
Când nu poți dormi în noapte, privește bine: Tata îți face semn cu ochiul, să vii și să stai de vorbă cu El. Are multe să-ți spună. Iar tu ai multe să plângi. Încearcă. Și apoi te vei odihni minunat. Iar când se crapă de ziuă și inima ta va sta ochi plină de bucurie.
