Trădarea a ajuns la rang de virtute. O modă nouă, dureroasă, în trend cu spoiala unui suflet de suprafață. Străină de Cer și Înalt.
Ce faci când ești trădat?
Prima reacție e să răspunzi cu aceeași monedă. Să îl rănești pe atacatorul tău. Pe cel ce îți era prieten. Însă Dumnezeu dă din cap ușurel dezaprobator… îl vezi cu coada ochiului cum spune că nu.
Ai putea atunci să stai jos, dărâmat, respins, îndurerat și să “îți lingi rănile”. Plângi fără măsură. Jelești inima ta care a crezut în oameni. Printre lacrimi îl vezi pe Dumnezeu, clătinând iar din cap.
Alegi atunci să te expui rețelelor sociale. Umpli Facebook-ul cu texte și versete ce camuflează bine de tot rănile tale. “Înroșești” pagina ta cu mesaje ce așteaptă umeri pe care să poți plânge. Îți aștepți acoliții.
Dar nu știi că printre ei se numără lingușitori, trădătorii tăi.
Dumnezeu e prin preajma ta din nou și îti arată că nu ești victima oamenilor. Nu trebuie să fii. Nu se poate așa.
Mai rămâne să plângi și să intri în odăița ta.
Daaaa te așteaptă Dumnezeu! Cu brațele deschise. Să te cuprindă în brațe. Să plângi pe umărul Lui. Să te mângâie și să îți dea curaj! Trădarea e doar o treaptă în cioplirea ta. E doar un pas clătinat de durere. Nu e capăt de drum. El cunoaște trădarea! Pentru câțiva arginți!
” – Ești încolțit în toate chipurile,dar nu la strâmtorare. În grea cumpănă dar nu deznădăjduit. Prigonit dar nu părăsit. Trântit jos dar nu omorât! Sunt aici pentru tine!” îți șoptește Dumnezeu!
Porți în tine o comoară. Comoara asta e unicat! Este Dumnezeu cu o putere nemaipomenită ce se ivește din tine peste orice trădare!
2 Corint. 4:7-11
Ce faci atunci când ești trădat?