” Ea își face cuverturi, are haine de in subțire și purpură. ” Prov. 31 : 22 (NTR)
Femeia cinstită ” face” și ” are “. Asta subliniază versetul bine în toate traducerile căutate. Două lucruri distincte.
Diamantul ales își face învelitori ( cuverturi NTR).
Cuvertura dă aspect plăcut casei. Întregește o imagine minunată. Însă nu, numai ! Ea oferă căldură și protejează somnul, la nevoie. Noaptea. Sublinierea aceasta, banală, pune mărgăritarul ales într-o nouă lumină. De înțelegere. Femeia bună, (își) face cuverturi. Ceea ce face ea aduce aspect plăcut casei ei. O înfrumusețează și înmiresmează. Casa devine primitoare. Dar nu numai ! Mărgăritarul veritabil, prin ceea ce face, aduce “căldură”, protejează și cele mai reci “nopți” ! ” Somnul ” celor ai ei, devine liniștit. O căldură plăcută învăluie casa ei. Și ea continuă să facă ce știe : ” cuverturi ” ! Dumnezeu așa a făurit-o ! Să poată face “cuverturi” pentru suflete ! Pentru ” somnuri ” liniștite. În cele mai negre nopți ! Casa ei, colț de rai, e plină ochi de “cuverturi” țesute de ea în suspine, și vorbe cu Împăratul ! El îi spune cum anume să țeasă, cum și cât să lucreze. Și ele, “cuverturile” miros a Cer și a îngeri ! Chiar în casă !
Femeia reală după ce face, are ! Ce are ? Și de unde are ? Haine grozave ! Scumpe, de lux, decadente !
Asta mi-a plăcut enorm ! Ea are hainele ! Nu e nevoie să și le facă ! Și dacă știe că le are, trebuie doar să le îmbrace.
” Haine de in subțire și purpură”
Inul subțire, mătasea e de cea mai înaltă calitate. O haină delicată și răpitoare !
Ce e inul subțire ? ” inul subțire sunt faptele neprihănite ale sfinților” ( Apoc. 19 : 8 )
Da ! Datorită Celui Drept, ea deja le are. Le poate îmbrăca !
Nu-s făcute de mâna ei. Nu-s rodul dibăciei ei. Nici răspunsul la ce ar dori alții. Nu. Faptele ei bune stau în ” garderoba ” ei. În fiecare zi ea se ” îmbracă ” în in curat și subțire. Ce izbește ochiul. Încântă inima. Liniștește sufletul.
Și haine de purpură.
Purpura- materie colorată în roșu- închis, în vechime era obținută dintr-o moluscă, iar astăzi se obține sintetic. Hainele de purpură erau foarte mult apreciate și erau vândute de fenicieni. Stofa scumpă de purpură era purtată odinioară, mai ales de regi și împărați.
Biblia, care e și matematică ideală, nu pune la întâmplare haina de purpură, după cărămiziu ( v 21).
Purpura ca și cărămiziul ( stacojiul ) reprezintă una din cele trei culori ale sanctuarului , a treia fiind albastrul.
Dacă cărămiziul ( stacojiul ) este culoarea ce se leagă de jertfă, purpuriul este legat de împărățire. Femeia reală, îi vede pe ai ei, îmrăcați în cărămiziu (v 21). Ea îi vede apărați. Ocrotiți de Miel. Și de jertfa Lui .
Purpuriul acum din hainele ei, este culoarea regalității ! A puterii împărătești. ( Cânt Cânt 7: 5; Jud. 8 : 26 )
Ce minunat ! Să știi că ai haine de purpură ! Nu trebuie să ți le faci ! Nici să le imiți ! Doar le îmbraci.
Mărgăritarul ales este împărăteasă ! Este ! În casa ei ! Și peste tot ! Și împărățește ! Făcând fapte împărătești ! Mirosind a cer . Mirosind a Viață !
Femeie diamant de mare preț tu știi că prin ceea ce faci, tu ” croiești cuverturi ” ? Da ! Casa ta o spune ! Uite cât e de plăcută casa ta . Uite câtă ” căldură ” aduci prin ceea ce faci ! ” Somnul ” alor tăi e liniștit și vegheat de faptele tale.
Și mai presus de toate, tu știi că ai ” haine ” de împărăteasă ? De mătase scumpă ? Plătite cu preț mare de tot ? Știi ? Dacă știi îmbracă-te demnă de o împărăteasă ! Nu cu imitații ieftine ci cu cele mai alese haine aduse tocmai din Cer pentru tine. Le ai ! Trebuie doar să le îmbraci ! Și strălucirea lor vor lua ochii tuturor !
Casa ta, colț de rai, va deveni o împărăție mai mică, la fel cu cea de la Împăratul !
Carmen Motora
