Suferință cumplită. Sete și durere. Apoi, un glas ca un scâncet : ” S-a sfârșit…”.
Tăcere în cer. Tăcere pe pământ. Frică. Moarte. Beznă și mormânt. Așteptare… Îngerii privesc cu suflarea tăiată. Cerul Și-a întrerupt forfota. Doar demonii dănțuie crezând că acel ” s-a sfârșit ” privește viața și cerul coborât pe pământ. Din când în când se aud chiotele lor nebune…
Trei zile… și Lumina crapă zarea morții ! Cerul pornește sărbătoarea Vieții ! Soarele râde de noaptea Morții !
Mormântul dă vieții Viața înapoi ! Îngerii chiuie cântând osanale. Isus a înviat ! Și demonii suspină…
Trăiesc în umbra crucii Lui și mă bucur zărind un mormânt…gol !
Carmen Motora
