Sărăcia, blestem sau binecuvântare?

by Carmen Motora
0 comment

Azi curățând niște cartofi pentru o salată, mi-am amintit o întâmplare din multe, despre mama mea, care a răspuns din nou acestei întrebări. Eram destul de mare să pot înțelege și cântări lucrurile. Mama tocmai venise de la aprozar cu două legături mici de rafie, cu cartofi. Păreau mai degrabă nuci. Mici, urâți și stricați. Erau timpuri grele, acele timpuri din o epocă ” de aur”.

Bucuroasă de achiziție s-a apucat repede să îi curețe. Pe mine nu m-a lăsat atunci, tăiam prea mult din coaja prețioasă. O priveam atentă în bucătăria noastră primitoare. Cu un cuțit foarte ascuțit ii curăța ca și când avea lucruri de preț și voia să le redea valoarea. După câțiva a început să se vaite că sunt foarte stricați. Împinsă la limită a început să plângă când a văzut cât de puțin a ales… Și a spus

“- Ce să fac de mâncare din ăștia la 11 oameni?”

Vorbele ei, lacrimile ei, deznădejdea ei m-au rănit pe dinăuntru așa de tare că inima îmi plângea. Disperarea asta a ei era necunoscută pentru mine. Mama se temea? Pentru mine era capătul nădejdii. A stat un timp, s-a uitat. Apoi s-a ridicat cu o hotărâre, ștergând-și lacrimile. Știa ce are de făcut. Din puțin, mult. Din iubire, bun. Și așa a făcut.

Inima mea a fost mângâiată de ridicarea ei. De hotărârea ei. Asta era mama mea. Pe asta o cunoșteam ca mamă. Niciodată căzută fără să se ridice. Niciodată! Din sărăcie mereu a făcut o artă! Mereu ne desfăta cu felurite mâncăruri și bunătăți. Niciodată nu voi ști câte lacrimi s-or fi ascuns în spatele bunătăților ei!

Noi ca copii vedeam doar splendori bune, calde și bucuria mamei când ne chema la masă! Toți râdeam, vorbeam. Numai mama tăcea adesea și mânca cel mai puțin sau ce mai rămânea. De la ea am învățat hotărârea de a mă ridica mereu și mereu în picioare. De a merge înainte! De a îmi șterge lacrimile și să știu că pot. Dumnezeu a fost și este în control. Dumnezeu întotdeauna ne e mamă și tată!

Sărăcia este binecuvântare! Pentru mine a fost și este acea binecuvântare ce te ridică la luptă, te face tare. Știi ca poți orice. Și mai ales știi ca nu ești ascuns de Dumnezeu!

Carmen Motora, autor

Related Posts

Leave a Comment