Domnul este Păstorul meu. Și azi ? Pot spune că și azi ?
Ziua cu pășune proaspătă, verde, mirosind a flori și culoare, mă îndeamnă ușor să spun că îmi ești Păstor ! Miresmele se ridică în văzduh, purtate de triluri vesele de păsărele, tocmai la Cer , unde îngerii trebăluiesc harnici. Domnul este Păstorul meu ! Mi-e ușor să îngân țopăind de bucurie ! Și Păstorul mă aude !
Dar ziua în care însă pășunea-i rece și uscată ? Ceața mă cuprinde. Păsărelele tac și ele. Miresme nu mai sunt. Doar miros de lup flămând. Îi simt respirația șuierătoare și rea. Îl aud mârâind. Mi-e teamă. Singurătatea mă strigă. Însă Vocea Lui blândă taie ceața deasă. Mă strigă pe nume ! Îi deslușesc ființa. Păstorul e cu mine ! Și azi ! Nu voi duce lipsă de nimic ! De absolut nimic ! Amândoi pășim. El înaintea mea. Toiagul Lui înlătură ciulinii. Iar pasul Lui face pășunea verde, verde de tot. Talpa Lui stârnește miresme de Cer pentru mine. Lupii tac. Fug de teama Păstorului.
Da, fericirea și îndurarea mă vor însoți în TOATE zilele mele. Până la capătul lor !
Domnul ESTE Păstorul meu ! Și azi !
Ia uite ! Tocmai s-a făcut Primăvară în cea mai urâtă Toamnă !
Și miroase a Cer ! Îngerii au coborât și trebăluiesc pentru mine !
Psalmul 23
Carmen Motora
