Ați observat în ultima vreme cât de tare poate ataca diavolul? Cât de agresiv a devenit? Câtă otravă împroașcă? Știe că mai are foarte puțin timp. E disperat să distrugă. A devenit tăvălug peste relații, familii, biserici, așteptări, puritate, copii rămași fără noimă în mijlocul luptelor de părinți, părinți năuciți de răutatea copiilor lor, oameni singuri de tot, disperare,lacrimi, lacrimi și iar lacrimi fără bucurie.
Și noi mai avem foarte puțină vreme. Tare puțin! Se vede deja limanul.
Cum lucrăm?
Azi am fost uluită de-a dreptul de cuvintele Împăratului. Ce fac când văd toate acestea? Alerg la El. Încui odăița bine și vorbesc cu Suveranul meu. Postesc. Ce post anume?
M-a “trezit” Dumnezeu! Postul care îl doare e acea zi fără hrană însă să mă las la fel, în voia pornirilor mele. (v. 3) Și care sunt pornirile mele? Să nu fac nimic. Doar trupul suferă de lipsă însă sufletul buimac rămâne în voia unor porniri firești care adoră mediocritatea.
Dar postul plăcut Lui? Acela ce atinge Cerul și pune în frământare Împărăția întunericului?
Auziți veste mare! Pentru întâia dată înțeleg grandoarea acestor cuvinte: dezleagă lanțurile răutății, deznoadă legăturile robiei, dă drumul asupriților, rupe orice fel de jug! Eu, chiar eu trebuie să fac asta! Mai întâi. Și tu! Nu Dumnezeu!
Dezleagă, deznoadă, dă drumul, rupe! Ia uite! Cât de lucru! Nu să mă las în voia pornirilor mele, că Dumnezeu ar face asta și eu doar să stau în reflecții despre Univers!
Acesta e postul adevărat! Aceasta e portița prin care vezi Cerul!
Urmarea? Intervine Dumnezeu! Lumina se ivește în mine, exact ca răsăritul soarelui! Din ce în ce mai mare! Iar vindecarea încolțește! În suflet! Dumnezeu mă însoțește! Cu toată puterea Lui imensă! De acum înainte Dumnezeu luptă pentru mine! Lumina biruiește Întunericul!
Nu te lăsa înșelat că postul e doar lipsa de hrană! Nu te lăsa în voia pornirilor tale. Tu ai alte porniri! Noi, curate, drastice, de adus Împărăția Luminii în tine! Dumnezeu așteaptă startul tău! El nu te poate împresura până nu faci primul pas!
Avem treabă! Timpul e pe sfârșite! Haideți să deslegăm, să deznodăm, să dăm drumul, să rupem jugurile! Putem! Se aud vaiete și suspine de demoni! Iar Dumnezeu se bucură că postim așa cum cere ziua! Ziua noastră!
El ne devine Răsărit de Împărăție!
Isaia 58
