Umilința unora te poate face să nu mai vezi decât țărâna. Cerul ți se pare departe iar înfrângerea îți țopăie zgomotos împrejur. Ți se pleacă capul iar umilința sfârtecă bucuria și aerul curat bun pentru suflet.
Nu vorbesc de greutățile obișnuite. Nici de încercările zilnice care te întâmpină de cum te-ai dat jos din pat. Nu. Pe acelea începi să le adulmeci ușor. Să le recunoști după înnourarea zilnică. Vorbesc de acele “valuri” mari, înspumate, neașteptate, dureroase tare, care te buimăcesc prin lovituri, prin necunoscut dar mai ales prin neașteptat.
David a fost hăituit toată viața lui de dușmani. Aproape că se învățase cu ei, ca ziua cu soarele. Le știa otrava, răutatea, egoismul și apăsarea. Știa să cânte cu harpa până fugeau demonii. Știa să se ascundă în peșteri reci și neprimitoare, până trecea furia nebună a urmăritorilor lui. Știa că numai Păstorul lui îl poate scăpa. Știa.
O durere nouă, ascuțită, aspră și urlând tare din fundul întunericului îi stă înainte. Una necunoscută. Una rea tare. Una care făcea din luptă, umilire. Cap plecat. Fără cuvinte. Cu o năucire umilitoare. Fiul lui îl urmărește să ii ia viața.
David, cu capul plecat de înverșunarea asta adâncă, crede că e cea mai grea lovitură. Aproape că nu mai vede harpa. Nu mai știe notele cântecului. Nu mai poate cânta, fiindcă capul plecat vede doar pașii lui fugind din calea fiului său.
David, ca întotdeauna, vorbește cu Dumnezeu. Îi spune toate durerile lui dar mai ales pe asta. Păstorul lui îi devine Păstor și de data asta ! Fiindcă așa e Păstorul!
David începe să îngâne un cântec nou. Care doinește grozav: Domnul este scutul lui, slava lui și El, doar El, îi înalță capul! Daaaa! Dintr-o dată vede iar Cerul deschis pentru el. Umilința ține de întuneric și demoni, mireasma de Sus ține de Pastorul lui. David cântă cât îl ține gura cu capul sus! Sus, tocmai în Împărăție!
Poate treci prin acele “tornade” ucigătoare, unice, umilitoare când îți simți capul plecat de greutatea umilinței. De puterea loviturii. De durerea prea mare și urâtă.
Ia-ți “harpa” și cântă cu capul sus ! Ești același copil de Împărăție, ai același Tată, iar pentru tine se face aceeași zarvă în Cer, când ești încolțit de dușman!
Capul sus!
” Tu Doamne ești scutul meu, Tu ești slava mea și Tu îmi înalți capul!”- David / Ps. 3:3
