Lui Iosua coborând de pe munte cu Moise , i se pare că aude poporul strigând de război. Moise însă recunoaște acest sunet foarte bine…
El știe că acest strigăt nu e de învingător! Nici măcar de învins să se știe că poporul luptase totuși. Era glasul unor oameni ce cântau… unui vițel de aur.
Cântecul acesta ciudat și straniu îi sună lui Moise și îi amintește de tristețea lui Dumnezeu de pe munte. Mânia Lui gata să distrugă poporul.
Ce ciudat: poporul cânta și totuși acest cântec semăna cu un strigăt de război, după cum zice Iosua. Și așa era. Un război dat lui Dumnezeu și bunătății Lui. Un război răutăcios ce calcă în picioare Cer și Împărăție. Un război prin care Dumnezeu era atacat de copiii Lui…
Ai grijă cum cânți! Dacă ai alți dumnezei e posibil ca acest cântec al tău să nu fie altceva decât un strigăt de război. Declarat lui Dumnezeu. “Vițelul de aur” poate fi bine pitit în ceea ce iubești, ascunzi, păzești sau trăiești.
Cum e cântarea ta? Seamănă cu un cânt din Împărăție? Sau mai degrabă aduce a strigăt de război între tine și Dumnezeu?
Exod 32:17,18
