Uluitoare comoară purtăm în noi ca și copii de Cer. Surprinzătoare, plină de bucurie și alinătoare de răni deschise. Minunat Mângâietor purtăm în noi.
Poate și tu ai primit promisiuni care încă nu s-au împlinit. Dumnezeu ți-a vorbit însă timpul ticăie încetișor fără să se vadă nimic. Nicio mișcare. Niciun semnal de minune.
Tinzi să te clintești din încredere. Tinzi să suspini în așteptare. Atunci intervine Mângâietorul. Clar, simplu, dulce, răspicat. Îți vorbește. Așa cum mi-a vorbit și mie:
“Credința e o încredere neclintită, neclintită, neclintită….”
Cuvintele acestea au răsunat ca un clinchet din Împărăție iar ființa mea s-a înviorat pe loc. Se făcuse din nou Lumină!
A clinti ceva înseamnă să fie mișcat, urnit din loc, foarte puțin. Neglijabil. O credință clintită neglijabil de puțin, devine necredință.
Credința este o încredere NECLINTITĂ. Încrederea asta neurnită din loc, se bizuiește pe Dumnezeu. El este mereu același de neclintit. Pe Dumnezeu nimeni și nimic nu Îl poate clinti!
Avraam a crezut promisiunea lui Dumnezeu. A așteptat 25 de ani împlinirea ei. În tot acest timp, ceasul ticăia răutăcios amintindu-i că timpul trece. Amintindu-i că el avea aproape 100 ani iar Sara nu mai putea avea copii. Râsul Sarei neștiutor vroia să-l clintească, măcar puțin. Dar el nu s-a îndoit. Deloc. Nu s-a mișcat nici măcar un pas de pe Stânca lui. A continuat să nădăjduiască împotriva oricărei nădejdi. Să stea drept fără nicio urnire. (Romani 4:18-22)
Credința este ceva uimitor. Acea bizuire zi și noapte pe cuvinte auzite. Șoapte dulci spuse ție când vorbești cu Împăratul. Promisiuni care cer timp. Cer așteptare. Cer neclintire. Cer o încăpățânare de a continua să vezi, să auzi ce se face Sus în Împărăție, pentru tine.
Uneori tăcerea vrea să ne clintească. Timpul alunecă încetișor peste trupurile noastre. Bătrânețea parcă ne suflă în ceafă. Oamenii spun cuvinte tăioase. “Furtuni” vin fără curcubeu.
Toate, toate vor să ne clintească măcar puțin din încredere. Dușmanul știe că oricât de mică ar fi clintirea, nu mai suntem pe Stâncă.
De aceea continuă să crezi în ce ți-a spus Împăratul! Continuă să mergi împotriva curentului mulțimii. Continuă să auzi clinchetele Duhului! Continuă să fii altfel decât vrea Dușmanul.
Continuă să crezi când nu se întâmplă nimic!
Aici jos nu se vede nimic. Însă Sus, în Împărăție, forfota e în toi! Toate lucrează pentru binele tău! Toate se mișcă fără clintire, de la planul Împăratului!
Credința este o încredere NECLINTITĂ!
Evrei 11:1
