Culegeam azi cireșe. Liniștea grădinii mă delecta. Frunzele adiau ușurel în vânt, mirosea a cireșe și soarele la apus făcea totul să fie ca de poveste. Liniște, liniște dulce. Acea liniște ce îți alină inima, gândurile, ființa întreagă. Doar graurii voioși și ei zburau gălăgioși și parcă gata să îmi fure cireșele.
Anul acesta cireșe au fost foarte puține. Grăbite. Coapte sau nu, eu am știut că trebuie să le culeg. Eram la întrecere cu graurii.
Sus pe crăci sâmburii străluceau răutăcioși să îmi spună că graurii au dat startul. Zeama dulce, prelinsă pe frunze din cireșele ciupite de gălăgioși, era ca o dulce înmiresmare dureroasă.
Interesant era că ei, aceste gălăgioase păsări, au mâncat doar cireșele coapte, roșii, zemoase, lăsând pentru noi, restul.
Din depărtare am auzit pe cineva blestemând roada puțină, graurii. Nemulțumit vorbea cu ciudă, nemulțumire, reproș, ocară.
De pe scară, între frunze, parcă cineva mi-a șoptit : “binecuvântați și Nu blestemați!” Omul era îndreptățit să fie nervos pe niște păsări ce furau cireșele coapte și dulci. Noi însă avem altă privire. Alt ochi. Un ochi nou. O inimă nouă. Ce poate binecuvânta. Chiar și pe grauri???
Așa că rapid m-am așezat la odihnă să studiez despre grauri. Interesante păsări. Gălăgioase. Voioase. În stoluri imense,cu miile. Produc mari stricăciuni recoltelor. Deci cum ai putea binecuvânta?
Ei bine, graurii fac și lucruri bune. Ei curăță natura de dăunători, țin echilibrul ecosistemului. Pe mine m-a uimit să aflu că atunci când plouă și e urât, ei cântă voios și țopăie, nu ca celelalte păsări care stau zgribulite. Imită cântecul altor păsări sau chiar sunetele pe care le aud. Umblă în stoluri care au o exactitate la milimetru la fiecare obstacol. Graurii sunt creația lui Dumnezeu.
Am hotărât să binecuvintez pe Dumnezeu că a creat graurii. Că mă uimește veselia lor. Țopăiala lor molipsitoare. Mă veselește sunetul lor neobosit. Par niște păsări grozav de optimiste. Și au și de ce. La noi în curte au ce mânca! 
Chiar dacă cireșe au mai rămas doar foarte puține pentru noi, pot binecuvânta și nu blestema. Graurii sunt ieșiți din Mâna lui Dumnezeu. Ei pot înveseli Pământul.
Binecuvântați pe cei ce vă prigonesc. Chiar de e vorba de grauri. Vă lipsesc de ceva bun. Vă aduc stricăciune. Binecuvântați și Nu blestemați.
Nu fiți triști dacă nu prea mai aveți cireșe pe ramuri. Sau sâmburii cireșelor vă privesc răutăcios.
Ființa nouă vede ce ființa veche nu poate. Aude ceea ce e în ascuns. Mulțumește pentru tot ce are. Și pentru grauri!
Romani 12:14
