” Ca săgețile în mâna unui războinic, așa sunt fiii…”
Astăzi m-a frământat un gând. Lovitura asupra dușmanului are efectul scontat datorită războinicului și iscusinței lui, dar de asemenea și datorită săgeții… o săgeată ascuțită cu vârf otrăvit poate fi fatală, în timp ce o săgeată tocită, nu va face altceva decât cel mult să rănească dușmanul, în loc să-l ucidă…
Copiii noștri sunt săgețile noastre încredințate de Dumnezeu. El ni i-a dat pentru luptă. ” Ascuțirea ” lor o facem noi zi de zi prin educație, timp, ascultare, dedicare, perseverență, plâns, rugăciuni. Copiii noștri ne copiază și fac nu atât de mult ce le spunem să facă, ci ceea ce facem, așa că de cele mai multe ori cum e arcașul ( războinicul ) așa e și săgeata.
Ne putem încorda bine arcul, putem ochi minuțios dușmanul dar să nu uităm că avem nevoie de săgeți bine ascuțite… Dușmanul nostru e puternic. De partea noastră avem un aliat puternic, pe Dumnezeu. Dar ” întreținerea săgeților ” ne stă în putere, de asta ne-au fost încredințate !
Carmen Motora
