Singurătatea… ea e calea ce ne ajută să găsim soluții. Dacă nu poți rămâne singur cu tine însuți, ai conflicte serioase nerezolvate în viața ta. Când ai rămas ultima oară singur cu natura, de care te-ai lăsat captivat ? Atât de singur, încât ” zgomotul liniștii ” ți s-a părut asurzitor ? Într-o asemenea singurătate trăia David. Peste aceasta a învățat să ” împărățească “. Singurătatea a fost unul din profesorii pe care Dumnezeu i-a folosit în pregătirea tânărului David pentru tron.
A umbla singur cu Dumnezeu, nu înseamnă însă să stai închis undeva și să faci reflecții despre infinit. Nu, ci înseamnă să descoperi singur cum poți fi mai responsabil și mai sârguincios în toate domeniile vieții tale, chiar dacă aceasta ar însemna să te lupți cu lei sau cu urși, sau doar să împlinești porunci…
De unde a avut David atât curaj ? Îl învățase în singurătate, înaintea lui Dumnezeu. Ce fel de om e acest David ? Este omul realității. Este omul responsabil când nimeni nu-l privește. Goliat nu era o problemă grea . De ce ? Pentru că David ucisese lei și urși când nimeni nu era lângă el. Înfruntase realitatea cu mult înainte de a-l ataca pe Goliat.
Singurătatea ni-L poate contura bine pe Dumnezeu înăuntrul nostru. Ea ne deslușește limba Cerului în lumini de curcubeu și auzim Vocea care ne liniștește și ne alină… Deci, când ai rămas ultima dată singur, doar tu și Dumnezeu, în liniștea profundă, netulburată de ceva ….?
Carmen Motora, autor
