Când David cânta cu harpa, duhul cel rău din Saul, pleca. Așa Saul răsufla ușurat de povara întunecimii. Se simțea plutind deasupra răului ce îl hărțuia zi și noapte.
Oare de ce duhul rău pleca doar când David îngâna cu harpa lui rudimentară cântecul?
Duhul rău nu putea suferea cântul! Cântecul nu e limba demonilor. Ci scrâșnitul din dinți, apăsarea, robirea, e limba lor! Demonii nu pot desluși limba cântecului. Ba încă, el le zgârie inima. În iad nu e cântec. Doar jale și plâns. Și regret. Apăsare ca a lui Saul, răpus de duh rău.
David, copilandru mirosind a mioare, simplu, un nimeni pentru mulți, cântă din toată inima. Iar mâinile lui unduiesc pe harpă, cuvinte de dor, doine legate de Păstorul lui. Una din cântările lui spune duios că Domnul este și va rămâne Păstorul lui. Că el nu se teme fiindcă e oița Păstorului.
Demonii se crucesc de așa îndrăzneală: un băiețandru bălai să le tulbure urechea? Un copilandru să îi înfrunte? Să îi alunge cu un cântec la harpa lui fără nicio teamă? Și totuși David continuă să cânte! Așa tare că se aude până Sus în Cer, până jos în iad!
Duhul rău suportă cât poate. Dar când aude cântul ce îl venerează pe singurul Împărat ca și Păstorul lui, când aude adorarea lui David, toată pentru splendoarea Păstorului, știe că nu mai poate îndura. Așa că pleacă din Saul tocmai în fundul iadului, să nu mai audă cântul. Pentru o vreme.
Tu știi ce poate face cântecul tău? Doinirea ta? Când pui mâna pe “harpă” demonii deja se tem de ceea ce poți pune în cânt despre Păstorul tău!
Demonii fug. Ei nu vorbesc limba cântului dulce. O urăsc. Se tem de cuvintele tale unduite încetișor în acordul harpei din inimă ta.
Poate și tu te simți un nimeni pentru mulți. Un nebăgat în seamă pentru cei care țin fruntea sus. Unul care numeri “mioare” mai bine decât să conduci împărății. Poate îți știi puterea și o vezi mică de tot. Totuși nu uita, poți cânta! Poți înfrunta duhuri rele și le poți alunga! Îngânarea ta dulce aduce ușurare, eliberare, putere, verde crud de primăvară!
Așa că, fă din inima ta, harpă și cântă!
Fă zarvă între demoni, care se vor buluci în adâncul lor, să nu mai audă cântarea ta despre Împăratul!
Iar El, Împăratul vă zâmbi, când cântecul tău răsună peste tot în Împărăție și îngerii stau uimiți să-l asculte.
1 Samuel 16:23