” David a făcut multe fapte mărețe în viață. A făcut și multe fapte nesăbuite. Însă probabil cea mai nobilă a fost fapta aceasta rar discutată: i-a onorat pe soldații obosiți de la pârâul Besor. David conferă demnitate deciziei lor… Prea obosiți ca să lupte. Prea rușinați ca să se plângă. În timp ce alții își anunță victoriile, cei istoviți stau în tăcere. Oare câți stau la pârâul Besor?
Dacă te afli și tu printre ei, iată ce trebuie să știi : e în regulă să te odihnești. Isus este David al tău. El luptă când tu nu poți să lupți. Merge unde tu nu poți să mergi. El nu se mânie dacă stai. Pârâul Besor binecuvintează odihna. Pârâul Besor de asemenea avertizează împotriva aroganței. David știa că victoria este un dar. Să ne amintim și noi acest lucru. Salvarea apare ca egipteanul în pustiu, e o surpriză încântătoare pe cărare. Necâștigată. Nemeritată. Cine sunt cei puternici ca să-i critice pe cei slabi ?
Ești istovit ? Trage-ți sufletul. Avem nevoie de puterea ta.
Ești puternic ? Nu te grăbi să-i judeci pe cei obosiți. E foarte probabil că vei avea și tu un moment în care te vei prăbuși în iarbă. Iar când se va întâmpla asta, e bine să cunoști povestea pârâului Besor…”
Max Lucado