Psalmul 28 : 7
De cât timp nu ai mai fost vesel ? Dar plin de veselie ? De câtă vreme ți se pare veselia fără noimă ?
David era plin de veselie ! Veselia, buna dispoziție, voioșia este exteriorizarea bucuriei. A fi plin înseamnă să fii umplut până sus ! Complet ! În întregime !
Așa era inima împăratului David ! Plină până la refuz. De ce oare ? David știa trei lucruri :
a) Domnul era mereu tăria lui. Rezistența lui la orice venea dinafară ! La orice lovitură sau atac, avea acea tărie nu a lui, ci a Domnului !
b) Dumnezeu îi era Scut ! Se ascundea bine după Scutul său. Loviturile deveneau inofensive. ” Săgețile otrăvitoare ” cădeau la pământ neputincioase !
c) Dumnezeu îi era sprijin, apărare. Oricând și oriunde. – David emite principiul vieții lui : Se încredea în Dumnezeu și El îl ajuta. Cerea răspuns și primea ! Cerea ajutor și primea ” scut”. Dumnezeu se făcea pentru David scut. Tărie ! De aceea, inima lui David era plină ochi de veselie ! Râsul lui zgomotos în împărăție făcea să se știe că el are Dumnezeu ! Iar în împărăție era veselie !
Tu de când nu ai mai fost vesel ? Plin de veselie ? De când nu ai mai râs în hohote ca un copil fără griji ? Lasă-L pe Dumnezeu să îți fie ca și pentru David scut, tărie. Vei putea și tu să spui : Îl chem și El îmi răspunde ! Îl strig și El vine !
Astăzi, inima mea e plină de veselie ! Nu pentru că aș fi prea naivă. Sau prea ignorantă. Ci doar pentru că Tata este Scutul meu. Tăria mea ! Îl chem și Tata intervine ! Oricând. Oriunde. În ” împărăția ” mea se aud râsete vesele ! Chiote de bucurie ! Și cântece ! Pentru că o inimă plină de veselie nu poate, decât să cânte !
Inima ta cântă ?
Carmen Motora
