Wow ! De atâtea ori am citit acest verset și niciodată nu l-am înțeles ca astăzi.
Te-ai aștepta ca Dumnezeu, să promită celor ce-L ascultă, că postava și coșnița, le vor fi pline ! Mereu !
Dar nu ! Dumnezeu nu promite asta ! Ci că le vor fi binecuvântate !
Coșnița era acel coșuleț de nuiele de papură, folosit la târguieli. Postava e acea albie, covată, în care curge făina în urma măcinatului. Cine nu ar vrea ca coșulețul lui de cumpărături să fie mereu plin ? Cine nu și-ar dori ca postava lui să geamă de atâta făină proaspăt măcinată ? ( mai ales acum… 😉 Dumnezeu însă vede altfel lucrurile. Plinul nu înseamnă binecuvântare ! Binecuvântarea e atunci când puținul e binefăcător ! Căci asta înseamnă binecuvântat !
Să respirăm ușurați : coșnița și postava nu ne vor fi veșnic pline ochi însă ne vor fi binecuvântate ! De Tatăl nostru ! Dacă-L ascultăm. Nu vom flămânzi niciodată ! Foamea se pierde în binecuvântarea coșniței și a postavei. Orice foame !
Ia uite cum mă inundă bucuria, știind asta !
E Primăvară ! Primăvara Tatei !
Carmen Motora