Niciunul dintre noi nu pleacă la iureșul zilei, îmbrăcat în pijamale. Ele-s doar pentru odihnă, sunt lejere, odihnitoare, ajută somnul să fie confortabil, de calitate. Nimeni nu se culcă în costum, salopetă, halat, rochie de ocazie sau cu o platoșă și un coif in cap. Ziua se începe cu haine potrivite.
Lupta se începe zilnic cu haine de luptă: platoșa în dreptul pieptului și coiful din fier pe cap. Platoșa, această armură din zale de fier, iți apără inima de lovituri dușmane. E vitală. Coiful de fier iți apără capul, mintea. Fiii zilei au această îmbrăcăminte zilnic. Ei știu că lupta e în fiecare zi. O zi fără ele poate însemna moartea.
Inima mea are nevoie în lupte de credință mare. Și dragoste pe măsură. Ele amândouă, devin zale de fier, ce apără tulburările inimii. Atacurile nu pot pătrunde să rănească inima.
Dar gândurile? Ai observat și tu, că cea mai cumplită luptă e în gânduri? Este însă un coif ce poate nimici atacurile grosolane ale inamicului din gânduri.
Nădejdea mântuirii! Ai crede că e doar un termen teologic. O frază e pocăiților! O formulă plină de teorie. Însă. nădejde înseamnă să te încrezi în cineva că te va ajuta. Iar mântuirea zilnică este salvarea dintr-o primejdie, robie, moarte. Nădejdea mântuirii este încrederea in ajutorul lui Dumnezeu, că te va scăpa din orice primejdie ar veni de-a lungul zilei! Ele, primejdiile, vor veni, dar Dumnezeu te va scăpa! Coiful ăsta e singurul care îți apără gândurile. Teama. Frica de ce poate veni. Groaza de ce se poate întâmpla.
De esti un fiu al zilei, trebuie să știi că EȘTI în luptă! Îți trebuie platoșă și coif!
Ți se pare și ție lupta tot mai aprinsă cu frica de ce poate veni? Teama nesiguranței ne dă ghes tot mai des. Locuri de muncă pierdute, facturi fără sfârșit, grijuri mari, vești rele, cauze pierdute, vorbe răutăcioase, atacuri, atacuri, atacuri.
Suntem in luptă! Nu uita. De esti fiul zilei, ești în toiul luptei! Ai nevoie să te îmbraci adecvat! Nu poți lupta în “pijamale”!
Al cui fiu ești?
1 Tesaloniceni 5:8 – Dar noi, care suntem fii ai zilei, să fim treji, să ne îmbrăcăm cu platoșa credinței şi a dragostei şi să avem drept coif nădejdea mântuirii.
