Cât valorează o lumină?
Astă noapte, când somnul zicea că mai trebuie să umble pe la alții până ajunge la mine, gândurile înțelepte de Sus m-au luminat în noaptea mea. Și când Dumnezeu îți vorbește noaptea, e semn că ziua alergi prea mult pentru tine și El nu mai apucă să stea la taclale cu tine.
“Oamenii nu aprind lumina ca s-o pună sub obroc, ci o pun în sfeșnic și luminează tuturor celor din casă.”
Așa încetișor se derulau gândurile, ca să înțeleg plenitudinea și înțelesul pe de-a-ntregul, acestor vorbe cu tâlc.
Mi-am amintit cum într-o zi am avut probleme cu becurile mici ce luminează frigiderul, când îl deschizi. Mai întâi s-a ars unul din becuri. Al doilea a mai dus lupta cu lumina, câteva zile. Pentru mine devenise o problemă: nu mai vedeam nimic în frigider. Căutam bâjbâind cele necesare. Becurile arse, nu mai valorau nimic. Însă nevoia mea de lumină, era vitală.
Am mers la magazinul de electrice, cu Ruben. Am intrat și am fost uimită să descopăr că un raft întreg lung, era plin ochi de tot soiul de becuri: mici, mari, de putere mică, de putere mare, cu lumină caldă, cu lumină rece, mai scumpe, mai ieftine, cu dulii diferite. Cumva m-am pierdut. Am căutat cu privirea becurile mici care semănau cu cele ale mele. Și tocmai când crezusem că am găsit ceea ce căutam, un angajat ne-a întrebat dacă ne poate ajuta. I-am spus ce caut și că am găsit. Dar el a spus că acel bec nu este pentru frigider ci pentru cuptor, deși seamănă tare. Mi-a dat ceea ce căutam. Deci am descoperit că până și becurile mici pot fi făcute pentru temperaturi înalte sau temperaturi foarte scăzute. Și cu toate acestea, becurile pe rafturi nu valorează enorm de mult. Au o anumită valoare, dar nu cea scontată.
Am pus becurile la frigider și abia acum am înțeles pe deplin valoarea unei lumini, a unui bec. Când luminează acolo unde îi e menirea, te bucuri că vezi, că ai deslușire, că totul capătă sens. Și toți ai casei se bucură. Mai ales dacă prin frigider se arată vreo prăjitură ochioasă.
Cam asta suntem noi pe Pământ. Lumini. Însă suntem pe de-a-ntregul bucuria Împăratului, doar atunci când luminăm, în locul în care ne-a pus. De stăm degeaba pe vreun “raft”, valoare nu avem decât una mică, ce nu se arată, decât printr-o etichetă ce promite.
Iar dacă ne-am “ars” și stăm degeaba, fără să luminăm, nu mai suntem buni decât de gunoi.
Fii o lumină care arde voios! Nu sta opintit pe vreun “raft”, pretinzând că poți face multe, dar de fapt nu faci nimic. Nu te lăsa biruit de greutățile vieții! Nu te lăsa “ars” și bun de aruncat. Nu sta pitit pe sub vreun obroc plângându-ți de milă!
Fii o lumină care are valoare mare! Un beculeț care aduce bucurie! Chiar și în frigider! Atât oamenii cât și Dumnezeu se vor bucura de luminarea ta!
Cât valorează o lumină?
Câtă Lumină dăruiește, în locul unde Stăpânul a pus-o!
Matei 5:15
