David, acest ciobănaș trecut prin așa multe, acest om ajuns împărat când nimeni nu se mai aștepta, ridicat de la mirosul mioarelor la mireasmă de împărăție, știe sigur că, isprava asta mare de ridicare, e semnul lui Dumnezeu și nicidecum rodul strădaniei lui.
El spune cu mâna pe inimă: “- Cu Dumnezeu vom face mari isprăvi! El va zdrobi pe vrăjmașii noștri!” ( Ps.108:13)
Ați observat că zilelor noastre le lipsesc isprăvile? Se încep multe lucruri, se promit multe, se fac sforțări omenești, însă tare puține lucruri sunt duse la capăt. Tare puține sunt isprăvite.
Omul care îl iubește pe Dumnezeu dar și dreptatea Lui, are un caracter dintr-o bucată: tot, dar absolut tot ce începe, duce la bun sfârșit! (Ps. 1:3).
Nu te aventura să începi multe. Să promiți și mai multe. Nu începe singur lucruri care te depășesc iar pe parcurs vei depune armele. Nu căuta să o iei înaintea lui Dumnezeu, doar ca să arăți cât de bun ești, cât de tare, cât de unic și de descurcăreț poți fi.
Începe-ți ziua cu Dumnezeu. Apoi isprăvile mari cu răsunet, vor curge gârlă, fără zbaterea ta omenească.
Iar dușmanii? Ehei dușmanii tăi vor rămâne gură cască: Dumnezeu și nu tu, îi va zdrobi!
Cu Dumnezeu vom face MARI ISPRĂVI!
