După cum vedem, tot ce e în jur, tinde să o ia razna. Moartea pândește și ia tribut tot mai des, tot mai urât. Accidentele devin normalul zilei. Bolile ciudate se ivesc ca ciupercile după ploaie. Pierderile materiale deslușesc caractere. Pierderile omenești izbesc cu toată forța în mintea noastră, năucind-o.
Timpul a devenit o măsură prea mică la trăiri așa mari și grele. Totul, totul se abate de la normalul cristalin și curat și împinge ființa omenească spre cărări ciudat de întortocheate, fără răspunsuri, doar cu mâna la gură de uimire și durere.
Iov, știutul Iov, a trăit la fel. Normalul lui s-a pierdut în durerea pierderilor și văicăreală de suflet în loc de răsărit liniștit.
Iov a pierdut tot. I se luase tot. Știți ce îi mai rămăsese? Doar pielea de pe dinți! ( Iov 19:20). Deci… cam nimic!
Și totuși ceva i-a rămas sufletului lui. Ceva unic, de nezdruncinat, alinător și frumos ca nimic pe pământ: știa sigur de tot, că Răscumpărătorul lui e viu!!!! Dumnezeul lui nu pierduse frâiele lumii. Nu pierduse controlul lui. Nu rătăcise cărarea lui.
Credința asta a lui Iov răsare și strălucește întocmai ca un boț de aur, în miezul unui cuptor cu cenușă și foc ce ucide.
” Dar știu că Răscumpărătorul meu este viu. Chiar dacă mi se va nimici pielea și chiar dacă nu voi mai avea carne, voi vedea totuși pe Dumnezeu! Ochii mei Îl vor vedea. Sufletul meu tânjește de dorul acesta !”- Iov
Dacă în mijlocul furtunilor ce vin, a haosului din jur, a loviturilor neașteptate ce te fac una cu pământul, a ciudatelor încrâncenări și zbateri ce vor să te ucidă, ai un Răscumpărător viu, vei birui!
Dacă ai un Dumnezeu ce ține ochiul necurmat asupra ta, un Tată ce lăcrimează când ești încercat dar nu te abandonează, te vei ridica iar și iar!
Dumnezeu este viu! Mai viu decât poți pricepe și mai viu, decât iadul vrea să îl știi. Ți se pot lua multe, vei fi împuns cu durere, trădare, boală, lipsuri, plâns și descurajare. Dacă ai însă un Răscumpărător viu, vei trăi. Vei birui. Vei cânta. Te vei ridica. Mai puternic ca la început! Mai tare. Mai cu miros de Răscumpărător viu! Mai cu Tată, ca niciodată!
